Cel mai controversat accident aviatic din istoria României! Verdictul care o umilește pe urmașa stewardesei ucise în zborul aprobat de Ion Iliescu
Accidentul aviatic produs pe 28 decembrie 1989, în care a fost implicat avionul TAROM AN-24, rămâne unul dintre cele mai misterioase și controversate evenimente din istoria aviației românești. Nava efectua o cursă umanitară între București și Belgrad, având la bord echipajul și pasageri importanți, inclusiv o însoțitoare de bord, Elena Marghidan, și un jurnalist britanic. După mai bine de trei decenii, verdictul instanței privind despăgubirile acordate urmașei stewardesei ucise în acest zbor a stârnit controverse și indignare.

Accidentul aviatic din 1989: circumstanțe și implicații

Pe 28 decembrie 1989, avionul TAROM AN-24, cu indicativul YR-BMJ, efectua o cursă charter București–Belgrad, autorizată personal de Ion Iliescu, liderul de atunci al FSN. Misiunea era una umanitară, având ca scop transportul de sânge pentru răniții Revoluției Române. La bord se aflau șapte persoane, printre care și Elena Marghidan, însoțitoare de bord, și jurnalistul britanic Ian Parry, care transporta casete video cu imagini cruciale de la Revoluție.

În apropiere de satul Răscăeți, județul Dâmbovița, avionul a fost lovit intenționat de un proiectil, conform unor expertize, și a intrat în picaj, prăbușindu-se într-o pădure din zona Mălinoasa. Toți cei aflați la bord și-au pierdut viața în acest tragic eveniment. Ancheta inițială, desfășurată de autoritățile comuniste, a fost rapid îngropată, iar adevărul despre cauzele reale ale prăbușirii a rămas ascuns decenii întregi.

Disputele legate de cauzele prăbușirii avionului

Expertiza tehnică realizată în 1990 a indicat că aeronava a fost lovită de un proiectil de mare calibru sau chiar de o rachetă lansată de pe un elicopter. Cu toate acestea, o supraexpertiză din 1993 a susținut că prăbușirea s-ar fi datorat givrajului sever acumulat pe aripile avionului. Lipsa epavei și a înregistratoarelor de zbor, care au fost casate de TAROM în 1990, a împiedicat stabilirea unei concluzii definitive.

În ciuda acestor incertitudini, localnicii din zonă au susținut constant că avionul a fost doborât de o rachetă lansată de la Unitatea Militară Boteni, aflată la doar 12 km distanță. Aceste mărturii au fost însă ignorate de autorități, iar dosarul rămâne încă sub urmărire penală, fără a se identifica vinovații.

Verdictul tribunalului și reacția urmașei stewardesei

Fiica Elenei Marghidan a solicitat în instanță despăgubiri morale în valoare de 200.000 de euro, ca urmare a suferințelor cauzate de moartea mamei sale și de lipsa de interes a statului în elucidarea cazului. În ciuda dovezilor și a impactului devastator asupra vieții sale, tribunalul a decis să îi acorde doar 10.000 de euro, considerând suma suficientă pentru a menține un echilibru între prejudiciul suferit și reparația acordată.

În motivarea deciziei, instanța a ținut cont de faptul că despăgubirile au fost solicitate pentru suferințele psihice cauzate de ancheta îndelungată și nu pentru alte consecințe directe ale decesului. Această hotărâre a fost percepută ca o umilire de către urmașa stewardesei, care a trăit cu trauma pierderii mamei sale la doar 16 ani și cu frustrarea unei anchete interminabile.

Contextul politic și social al zborului

Zborul TAROM din 28 decembrie 1989 a fost aprobat într-un context politic tensionat, imediat după Revoluția Română. Ion Iliescu, în calitate de lider al FSN, a autorizat această cursă umanitară, care însă s-a transformat într-o tragedie cu implicații majore. La bord se aflau persoane cheie, iar jurnalistul britanic Ian Parry transporta materiale video ce puteau dezvălui adevăruri incomode despre evenimentele din decembrie 1989.

Acest fapt a alimentat teoriile conform cărora avionul a fost doborât intenționat pentru a împiedica răspândirea informațiilor. Ancheta superficială și lipsa de transparență a autorităților au contribuit la perpetuarea misterului și la suferința familiilor victimelor.

Impactul și consecințele accidentului aviatic

Accidentul a lăsat o rană adâncă în memoria colectivă a României. Familia Marghidan și-a pierdut o mamă și o soție, iar fiica acesteia a rămas cu un sentiment de nedreptate și durere. De-a lungul anilor, statul român a oferit despăgubiri simbolice, fără a face lumină în acest caz și fără a trage la răspundere vinovații.

În plus, dispariția epavei și a înregistratoarelor de zbor a împiedicat o anchetă completă și transparentă. Această situație a alimentat speculații și controverse, transformând accidentul într-un simbol al misterelor nerezolvate din perioada Revoluției Române.

Apel la adevăr și justiție

Familia Marghidan și susținătorii săi continuă să ceară o anchetă corectă și deschisă, care să aducă adevărul la lumină și să ofere dreptate victimelor. Este esențial ca statul român să își asume responsabilitatea și să sprijine demersurile pentru elucidarea acestui caz tragic.

Concluzie

Cel mai controversat accident aviatic din istoria României rămâne un subiect sensibil și încărcat de mister. Verdictul tribunalului, care a acordat despăgubiri modeste urmașei stewardesei ucise, reflectă o realitate dureroasă pentru multe familii afectate de tragedii similare. Este momentul ca adevărul să iasă la iveală și pentru ca justiția să fie făcută cu adevărat. Dacă deții informații relevante despre acest caz, nu ezita să ne contactezi și să contribui la aflarea adevărului.

